Tehnologii de fertilizare ,cultivare a Țelinei Telina (Apium graveolens) se cultiva pentru radacinile sale ingrosate aromate si bogate in vitamine, precum si pentru frunze, consumate atat in stare proaspata cat si preparata. Telina are proprietati terapeutice, fiind utilizata pentru tratarea reumatismului, anemiei etc. Aceasta specie este originara din zona Marii Mediterane si se cultiva ca planta legumicole, aromatica dar si medicinala. In tara noastra, telina gaseste conditii bune de crestere si dezvoltare in toate regiunile insa se cultiva pe suprafete mici. Este o planta bienala, in primul an formeaza radacina tuberizata, iar in al doilea an apare tulpina florifera, ce poate ajunge la 100 cm inaltime. Tuberizarea radacinilor incepe cand planta are 3-4 frunze. Frunzele sunt viguroase, penat sectate, lung petiolate, lucioase, de culoare verde-inchis. Inflorescentele sunt de tip umbele compuse, cu flori mici, albe, hermafrodite, iar polenizarea este entomofila. Fructul este o diachena de culoare verde-cenusiu, turtita lateral, cu aroma specifica.
Cerinte fata de clima si sol. Temperatura minima de germinare este de 2℃, iar temperatura optima in perioada de vegetatie este cuprinsa intre 18 si 24℃. Nu are pretentii mari fata de lumina si poate fi utilizata in culturi intercalate, in livezi sau vii tinere. In schimb, telina are cerinte mari fata de apa, in special in faza de rasarire si ingrosare a radacinii, avand nevoie de umiditate constanta in sol si in aer. Prefera soluri usoare, adanci si fertile, cu pH neutru. Telina raspunde bine la fertilizarea cu gunoi de grajd. Rotatia culturilor. Bune premergatoare sunt: tomatele, varza, conopida, castravetii, salata, spanacul, mazarea, ceapa si usturoiul verde.
Pregatirea terenului incepe din toamna, prin desfiintarea culturii premergatoare. Telina reactioneaza bine la ingrasamintele organice si din acest motiv fertilizarea de baza se poate face cu gunoi de grajd bine descompus, in doza de 40-50 t/ha, la care se adauga cele chimice. Ingrasamintele se incorporeaza in sol, odata cu lucrarea de arat. Inainte de plantarea rasadurilor, se pregateste terenul printr-o lucrare cu freza, in vederea maruntirii bulgarilor de pamant. Infiintarea culturii se face prin plantare de rasad, semintele de telina fiind mici, cu cerinte ridicate fata de factorii de mediu pentru a germina. De asemenea, in primele faze de vegetatie, plantele au ritm lent de crestere. Lucrarea de semanat se realizeaza in rasadnite sau pe pat germinativ, in sere si solarii incalzite, la 6 cm distanta intre randuri si 1-2 cm distanta intre plante, pe rand. Se seamana incepand din luna februarie, in spatii incalzite, pentru plantarea in aprilie si recoltarea in perioada verii. Culturile destinate recoltarii de toamna, implicit pastrarii, se pot semanat din martie si planta in luna mai, in functie de marimea perioadei de vegetatie a varietatii. Semintele se acopera cu un strat fin de substrat si se asigura umiditate constanta si temperaturi de minim 16℃, in vederea germinarii. La plantare, rasadul trebuie sa aiba 50-60 zile. Plantarea se poate face la 60-70 cm distanta intre randuri si 30 cm distanta intre plante, pe rand. Cu 1-2 zile inainte de plantare, se poate aplica un tratament cu insecticid si fungicid sistemice. La plantare, radacinile rasadurilor se fasoneaza iar plantarea se efectueaza la acceasi adancime, pentru ca varful de crestere al plantei sa nu fie acoperit. La cateva zile de la plantare, se completeaza golurile cu rasaduri de aceeasi varsta si varietate. Afanarea solului si combaterea buruienilor se realizeaza prin prasile, lucrare ce asigura si spargerea crustei, in vederea crearii conditiilor optime de crestere. Alte lucrari de ingrijire Irigarea este o lucrare foarte importanta pentru cultura telinei, sistemul de irigare prin picurare fiind cel mai recomandat. Udarea se face regulat, pentru a mentine o umiditate constanta in sol (de 60-70 %). Se pot face 8-10 udari, cu cantitati variabile de apa, in functie de conditiile de mediu si de fenofaza.
Această specie necesită soluri fertile, cu humus, care rețin bine apa. Țelina cultivată în soluri mai grele se păstrează mai bine datorită unei bune alimentări de apă și nutrienți. Valorile optime ale pH-ului solurilor minerale sunt 6,5-7,5. Țelina este sensibilă la deficiențele de bor și molibden. Dacă nu s-a efectuat analiza solului, cantitatea de îngrășăminte minerale la hectar, indiferent de fertilizare organică, ar trebui să fie: 100-200 kg N, 80-100 kg P 2 O 5 , 200-250 kg K 2 O.
CONȚINUTUL OPTIMAL (în mg / dm 3 SOIL) A COMPONENȚELOR NUTRIȚIONALE ÎN SOLUL PENTRU Țelină
N | P | K | Mg | Ca |
100-130 | 60-80 | 200-250 | 60-80 | 1500-2500 |
Tehnologii de fertilizare
Ținând cont de așteptările diverse ale fermierilor în domeniul nutriției culturilor, v-am pregătit trei propuneri complete de fertilizare foliară. Următoarele tehnologii au fost pregătite ca răspuns la aceste așteptări pentru a hrăni în mod optim culturile și sunt ilustrative. Dacă aveți întrebări cu privire la detaliile tehnologiei și ajustarea dozajului individual al produselor indicate, vă rugăm să contactați echipa noastră.
Recoltarea culturii pentru consum proaspat se face în august-septembrie. Recoltarea in vederea depozitarii si consumului de iarna se face in octombrie-noiembrie. Operatiunea se face prin smulgerea plantelor din sol, fara a rupe frunzele. Radacinile de telina se lasa 1-2 zile pe camp pentru a se zvanta, se fasoneaza, se sorteaza si apoi se depoziteaza.
Commentaires